De mică, cel mai mare vis al meu a fost să văd Parisul, în special Turnul Eiffel. Aveam și mai am și acum o pasiune pentru acest oraș minunat. Visam atât de mult la el încât îmi plăcea la nebunie limba franceză iar la școală era obiectul meu preferat. De mică am un accent '' rrrr '' de franțuzoaică care m-a ajutat să pronunț mai ușor cuvintele și adesea îmi spuneam că e bine să învăț limba franceză pentru că cu siguranță voi vizita Parisul.
Atunci când un vis e atât de puternic, când îți stăpânește mereu mintea, când ai o dorință arzătoare în suflet, ea cu timpul se materializează și devine una cu realitatea. Visul meu a devenit real într-o frumoasă zi de primăvară a anului 2016, când m-am urcat pentru prima dată în avion, având destinația mea favorită '' Parisul ''.
Pentru mine totul era nou, nu prea mai călătorisem până atunci. Aveam fluturi în stomac, emoții de fericire. Norii de pe geamul cel mic al avionului erau atât de pufoși, de parcă era o mare de vată de zahăr. Cele două ore jumătate de zbor le-am petrecut admirând cerul și norii cu entuziasm și făcând notițe în agenda mea iar fără să vreau am ascultat și rock având un coleg de zbor lângă mine, foarte ciudat, care avea muzica dată la maxim în căști și dădea din cap ca nebunu.
Când am aterizat aveam atât de multe emoții încât îmi părea că încă mă mai aflu deasupra pământului. De la Aeroportul Beauvais Tille trebuia să iau singură bilete pentru autocaru care mergea la Paris, și fiindcă nu știam cum, eram singură pentru că verișoara la care plecam în vacanță nu putea să vină după mine, m-a ajutat o doamnă, de mi-a luat ea tichete. Ne-am așezat una lângă alta în autocar și vre-o oră și jumătate cât am făcut până la Paris, mi-a povestit multe lucruri despre oraș , fiindcă locuia de 10 ani acolo.
De pe geamul autocarului îmi încântam privirea cu atâtea priveliști frumoase, mă fascina atât de mult arhitectura și străzile superbe. Când am ajuns la Paris, am cuprins-o cu atâta dor pe verișoara mea pe care nu o văzusem de mult, apoi am luat trenul și mergând încă vre-o oră până acasă la ea, am discutat într-una.
Am stat două săptămâni în Franța, într-o zonă frumoasă la vre-o oră distanță de Paris. Fiindcă eram mai departe de centrul Parisului și verișoara mea nu prea dispunea de timp ca să vizităm multe locuri și plus că nici vremea nu prea a ținut cu mine, mai mereu a fost posomorâtă, nu am reușit să văd o mulțime de locuri pe care aș fi vrut să le vizitez. Dar nu m-am întristat, pentru că am petrecut cel mai frumos timp acolo, și cu această ocazie mi-a rămas ca data viitoare când voi merge din nou, să reușesc să le vizitez pe toate.
Deci să vă povestesc momentele frumoase pe care le-am trăit și impresiile cu care am rămas. Fiindcă eram în martie, am avut parte și de câțiva fulgi, pe care îi priveam de pe balcon cum se plimbau prin văzduh, savurând un café chaud dans un matin plein de bonheur. Am gustat din tradiționalele crêpe și pain au chocolat, care au fost delicioase. Am mers cu pași grăbiți spre fermecătorul Tour Eiffel, pe care din păcate nu m-am urcat singură, pentru că aș fi vrut să fie ceva romantic, dar cu siguranță data viitoare mă voi urca, să văd panorama superbă a orașului, de sus, împreună cu soțul meu.
M-am plimbat cu verișoara mea și cu doi pici drăgălași prin Champ de Mars. Am vizitat Pyramide du Louvre și minunatul Palais du Louvre. Am absorbit cu privirea Jardin des Tuileries și am mers pe străzile Parisului cu pălăria pe cap simțindu-mă o adevărată franțuzoaică.
Am prins momentul când străzile erau pline de copaci înfloriți roz, am prins fulgi, ploaie, soare și miros de primăvară. Am întâlnit brândușe de culoare mov și galben și lalele. Am mers cu metroul deasupra orașului, admirând turnul de departe și ascultând muzica de acordeon. Am făcut un shopping de cinci ore pe cinste. M-am îmbrăcat în mickey mouse la aniversarea nepoțelului meu și am făcut o mulțime de copii să râdă. Am fost fericită, am trăit fiecare moment cu intensitate și mi-am făcut o mulțime de amintiri frumoase.
Aceasta a fost aventura mea! Care a fost aventura voastră dacă ați vizitat și voi Parisul??