Aprilie este categoric cea mai iubită lună din an, de toată lumea, dar mai ales de persoanele care sunt născute în această lună, inclusiv și eu. Da! Cred că mama a ales momentul cel mai potrivit de a mă aduce pe lume, atunci când totul înflorește.
Iubesc la nebunie această lună și nu numai pentru faptul că este ziua mea ci pentru că sunt o mulțime de motive: soarele e mai mereu pe cer, sunt flori de tot felul în natură și Sărbătorile Pascale sunt mai tot timpul în această lună. Chiar dacă au trecut deja ambele sărbători vreau să vă povestesc cât de minunate au fost ele pentru mine.
Fiindcă de sărbători toate drumurile duc acasă, de Paști m-am reîntors cu drag la familia mea pentru a sărbători cu toții învierea Domnului. Am avut parte de cele mai călduroase și însorite zile și de cele mai speciale și dragi momente cu familia mea. Deoarece ziua mea m-a prins un pic pe drum, reîntorcându-mă în România, soțul meu a decis să-mi facă o surpriză, să rămânem o zi la Constanța. Desigur că eram mega entuziasmată, pentru că îmi doream nespus de mult să văd marea, da…nu o văzusem niciodată.
Am avut parte de un drum foarte lung și obositor, care a durat vre-o opt ore din R.Moldova până la Constanța dar cu toate acestea nu-mi dispărea entuziasmul și nerăbdarea. Dimineață la ora 7:00 autobusul ne-a lăsat la autogară și noi de acolo tiptil pe jos, am făcut jumătate de oră până la hotel. Coborând din autobuz aerul umed și-a simțit prezența, astfel pișcându-ne prin hainele subțiri.
Am avut parte de o dimineață răcoroasă dar atât de minunată, până la hotel mi-a dispărut somnul și oboseala și m-am bucurat de fiecare străduță liniștită, întradevăr era o liniște extraordinară, probabil că toată lumea încă nu revenise din vacanță. Făcându-ne loc printre străduțele de un stil foarte aparte ale Constanței am ajuns la hotelul pe care îl închiriasem de pe booking, “ Le Premier ”.
Înainte să intrăm în hotel, m-am oprit preț de câteva minute și am privit de departe marea, urma să o văd de aproape, dar după ce ne cazam. Cum am intrat în hotel, restaurantul superb ne-a sărit în ochi, cred că avea cea mai frumoasă vedere la mare, cu geamuri din sticlă, și extrem de bine amenajat. Camera nu era foarte strălucită, de fapt cel mai deranjant a fost că avea un geam la înălțime, foarte mic și nu puteam să privesc afară. Nici curățenia nu era strălucită, deci în general nu ne-a plăcut hotelul, dar cu siguranță ne vom mai întoarce la acel restaurant magnific, cred că acesta este cel mai mare plus al lor.
După o oră de somn și un duș totuși oboseala se mai făcea vizibilă prin cearcăne dar noi încercam să o alungăm, pentru că totuși aveam doar o zi pentru a exploata orașul, și nu aveam de gând să o pierdem dormind, ha ha.
Am coborât să luăm micul dejun la restaurant, ne-am bucurat de priveliștea minunată și apoi mers să vedem marea. Cred că erau vre-o 15 grade afară dar noi totuși ne-am băgat cu picioarele în apă, chiar dacă era rece ca gheața.
E fenomenală…da, despre mare vorbesc, pur și simplu aveam o senzație de euforie când am făcut cunoștință cu ea, nu mă săturam de sunetul valurilor ei, de vântul puternic ce-mi flutura pletele, de pescărușii ce făceau o gălăgie frumoasă. De ea însăși...
Constanța este un oraș superb, chiar dacă am petrecut o aventură doar de o zi, am reușit să cunosc tot ce înseamnă ea, m-am bucurat de fiecare clădire cu o arhitectură mai specială, de fiecare loc cu o poveste diferită, de monumente istorice și de liniștea de care aveam întradevăr nevoie.
Am mers cu pași lenți, de mână cu omul meu prin istoria acestui frumos oraș
